Википедија

Oktav Panku Jaši

Oktav Panku Jaši (Jaši, 14. april 1929 — Bukurešt, 16. april 1975)[1] bio je rumunski književnik, scenarista i novinar. Bio je značajan rumunski pisac za decu u periodu 1950—1970. godine.[2][3] Bio je poznat po svom umetničkom imenu Cucu.[4]

Oktav Panku Jaši
Oktav Panku Jaši
Lični podaci
Puno imeOktav Panku Jaši
Datum rođenja(1929-04-14)14. april 1929.
Mesto rođenjaJaši, Rumunija
Datum smrti16. april 1975.(1975-04-16) (46 god.)
Mesto smrtiBukurešt, Rumunija
NacionalnostRumun
Zanimanjeknjiževnik, scenarista, novinar
Književni rad
Period1950—1970.
Jezik stvaranjarumunski
Žanrdečja književnost
Uticaji odĐorđe Topirčanu

Biografija

uredi

Oktav je rođen 14. aprila 1929. godine u Jašiju kao Oktav Panku, a tokom kasnijeg života dodao je svom prezimenu još jedno koje oslikava njegov rodni grad. Rođen kao sin Bazila Pankua, državnog služenika, Oktav je pohađao škole u Jašiju i Bukureštu.

Radio je kao urednik Rumunskog radija od 1947. do 1958. godine, na filmu (u periodu 1959—1962. godine), a takođe i u časopisu Cutezatorii tokom perioda 1967—1969. godine. Svoju književnu karijeru započeo je 1949. godine, kada je objavio zbirku pesama Da li vreme stoji? (Timpul sta pe loc?). Objavio je dva romana — Morska bitka Malog jezera (Marea batalie de la Iazul Mic, 1953. godine) i Knjiga sa plavim očima (Cartea cu ochi albastri, 1959. godine) — i napisao veliki broj priča za decu.[3] Takođe je pisao scenarije Romantično leto (Vara romantică, 1961. godine), Nedeljni otac (Tată de duminică, 1975. godine) i Cvetovi samoće (Singurătatea florilor, 1976. godine).[5]

Dela Panku Jašija prevedena su na veliki broj stranih jezika, među kojima i na nemački i češki, ali ne i na engleski. Književni magazin Observator Cultural navodi ga kao jednog od vodećih pisaca dečje književnosti u Rumuniji, među piscima popu Dumitrua Almaša, Kalina Gruje, Gike Juteša, Mirče Santimbreanua i Ovidiua Zote.[6]

Preminuo je 16. aprila 1975. godine u Bukureštu, od posledica srčanog udara, kada mu je bilo samo 46 godina.

Bibliografija[7]

uredi

Romani

uredi
  • Marea bătălie dela Iazul Mic (1953). Editura Tineretului (a C.C. al U.T.M.), București
  • Cartea cu ochi albaștri (1959). Editura Tineretului, București[8]

Priče

uredi
  • Multe, multe luminițe (1951). Editura Tineretului[9]
  • Atunci în februarie (1951). Editura Tineretului[10]
  • Are tata doi băieți (1956). Editura Tineretului, București
  • Ala bala portocala (1957). Editura Tineretului, București[11]
  • Schițe în pantaloni scurți (1958)
  • Scrisori pe adresa băieților mei (1960). Editura Tineretului, București[12]
  • Făt-Frumos cînd era mic (1963). Editura Tineretului, București[13]
  • Tartine cu vară și vînt (1968). Editura Tineretului, București[14]
  • Nu fugi, ziua mea frumoasă! (1970). Editura Ion Creangă, București
  • Mai e mult pînă diseară? (1977). Colecția „Biblioteca pentru toți copiii”, editura Ion Creangă, Bucureșt
  • Pere alese (1981). Editura Timpul, Iași
  • Făt-Frumos cînd era mic (1982). Colecția „Biblioteca școlarului”, editura Ion Creangă, București
  • Pere alese (1991?). Editura Timpul, Iași. ISBN 978-973-95035-1-8.[15]
  • Fetița care l-a luat pe „NU” în brațe
  • Iedul cu trei capre
  • Mai e un loc pe genunchi(1956)
  • Punct și de la capăt
  • Timpul nu stă în loc
  • Vine, vine primăvara!

Druga prozna dela

uredi
  • Iertați-mă, sînt tînăr... Însemnări din caiete de drum (1982). Editura Albatros, București

Drame

uredi
  • Stele pe maidan

Filmski scenariji

uredi

Stripovi

uredi

Prevodi

uredi

Brojne knjige za decu koje je Panku Jaši napisao, tokom šezdesetih i sedamdesetih godina prevedene su i prilagođene za zemlje u regionu, kao i na veće svetske jezike.

Češka

uredi
  • Podte, poviem vám rozprávku (1958). Editura Mladé letá, Bratislava[17]
  • Kdo má zuby? (1960, Cine are dinți?). Editura SNDK, Praga[18]
  • Pohádky pro mé syny (1960?, Scrisori pe adresa băieților mei). Editura SNDK, Praga[19]
  • Za devatero paravány aneb Může ruka za Frantíka? (1964). Editura Dilia, Praga[20]
  • Inkoustová Sněhurka (1972, Albastră ca Cerneala). Editura Albatros, Praga[21]
  • Namalujeme si panáčka (1977, A fost odată un băiețel pe un gard). Editura Albatros, Praga[22]
  • Velká novina (1980, O veste mare despre un băiat mic). Editura Albatros, Praga[23]
  • Dvě pohádky se zvířátky (1981). Editura Dilia, Praga[24]

Estonija

uredi
  • Võileivad suve ja tuulega (1976, Tartine cu vară și vînt)

Nemačka

uredi
  • Viele, viele Lichtlein (1951, Multe, multe luminițe). Editura Tineretului, București[25]
  • Die grosse Schlacht am „Kleinen Teich” (1955, Marea bătălie dela „Iazul Mic”). Editura Tineretului, București[26]
  • Vater erzählt (1956, Are tata doi băieți). Editura Tineretului, București[27]
  • Kling klang Gloria (1959, Ala bala portocala). Editura Tineretului, București[28]
  • Das Buch der blauen Augen (1964, Cartea cu ochi albaștri), Editura Tineretului, București[29]
  • Die Geschichte von den Schuhen (1986). Kriterion, București[30]

Japan

uredi
  • もりのようふくや (1962, În pădure toate-s bune, numai croitorii sînt proști). Fukuinkan Shoten, Tokio[31]

Litvanija

uredi
  • Didysis mušis prie mažojo tvenkinio (1962, Marea bătălie dela „Iazul Mic”). Valstybine Grozines Literaturos Leidykla, Vilnius[32]

Poljska

uredi
  • Ele-Mele-Dudki (1964, Ala bala portocala). Nasza Księgarnia, Varșovia[33]

Reference

uredi
  1. ^ Biografia lui Octav Pancu-Iași, în Mai e mult pînă diseară? (1977), cop. IV
  2. ^ Sântimbreanu, Mircea. „Cuvînt înainte” la Mai e mult pînă diseară? (1977), pag. 7
  3. ^ a b „Octav Iasi Pancu biografia” (na jeziku: Romanian). www.referatele.com. Pristupljeno 30. 05. 2015. 
  4. ^ Marinescu, Aura Clara. Octavian Sava – 80, interviu publicat în ziarul „Cronica română” (1 februarie 2008)
  5. ^ „Octav Pancu-Iași” (na jeziku: Romanian). Filmoteca.ro. Pristupljeno 30. 05. 2015. 
  6. ^ Santimbreanu, Sanda; Anghel, Ion Nicolae (2000). „Sertarele lui Mircea Santimbreanu”. Observator Cultural (na jeziku: Romanian). Timisoara: Editura Amarcord (No. 101): 248. Pristupljeno 17. 05. 2015. 
  7. ^ „Works by Octav Pancu-Iași”. The European Library. Pristupljeno 30. 05. 2015. 
  8. ^ http://www.worldcat.org/oclc/251950103
  9. ^ http://www.worldcat.org/oclc/38620552
  10. ^ http://www.worldcat.org/oclc/45065103
  11. ^ http://www.worldcat.org/oclc/254325389
  12. ^ http://www.worldcat.org/oclc/254325443
  13. ^ http://www.worldcat.org/oclc/254326241
  14. ^ http://www.worldcat.org/oclc/163274267
  15. ^ http://www.worldcat.org/oclc/224217553
  16. ^ Györfi-Deák, György. Fergonaut fără frontiere[mrtva veza], articol publicat pe site-ul ProScris Arhivirano na sajtu Wayback Machine (20. avgust 2009)
  17. ^ http://www.worldcat.org/oclc/61058468
  18. ^ http://www.worldcat.org/oclc/85464622
  19. ^ http://www.worldcat.org/oclc/85464154
  20. ^ http://www.worldcat.org/oclc/42113315
  21. ^ http://www.worldcat.org/oclc/42184867
  22. ^ http://www.worldcat.org/wcpa/ow/42177356
  23. ^ http://www.worldcat.org/oclc/42154042
  24. ^ http://www.worldcat.org/oclc/42177960
  25. ^ http://www.worldcat.org/oclc/72238389
  26. ^ http://www.worldcat.org/oclc/72328483
  27. ^ http://www.worldcat.org/oclc/72328480
  28. ^ http://www.worldcat.org/oclc/73614925
  29. ^ http://www.worldcat.org/oclc/73614921
  30. ^ http://www.worldcat.org/oclc/257372160
  31. ^ http://www.worldcat.org/oclc/31106400
  32. ^ http://www.worldcat.org/oclc/1909699
  33. ^ http://www.worldcat.org/oclc/254326224

Literatura

uredi

Spoljašnje veze

uredi
 
Oktav Panku Jaši na Vikimedijinoj ostavi.

Portret][mrtva veza] semnat de Constantin Chiriță în revista „Luceafărul” (datat 19 aprilie 1975), reprodus pe site-ul Societății Române de Radiodifuziune

Preuzeto iz „https://sr.wikipedia.org/w/index.php?title=Октав_Панку_Јаши&oldid=26117526”