Tudor Pamfile
Tudor Pamfile (Cepu, 11. jun 1883 — Kišinjev, 21. oktobar 1921)[1] bio je rumunski književnik, etnolog i folklorist.
| Tudor Pamfile | |
|---|---|
 Tudor Pamfile | |
| Lični podaci | |
| Puno ime | Tudor Pamfile |
| Datum rođenja | 11. jun 1883. |
| Mesto rođenja | Cepu, Rumunija |
| Datum smrti | 21. oktobar 1921. |
| Mesto smrti | Kišinjev, Rumunija (danas u Moldaviji) |
| Nacionalnost | Rumun |
| Zanimanje | književnik, etnolog, folklorist |
Biografija uredi
Tudor Pamfile je rođen 11. juna 1883. godine u selu Cepu u okrugu Tekuči (danas okrug Galaši). Osnovnu školu i gimnaziju pohađao je u rodnom selu, a potom je bio prebačen u Vojnu školu u Bukureštu. Za vreme svojih studija, Tudor Pamfile se sprijateljio sa Joanom Bianuom, koji ga je upoznao sa književnim krugovima u Bukureštu. Po završetku studija bio je raspoređen u Treći husarski puk u opštini Barlad.
Rad Tudora Pamfilea kao pisca bio je pod značajnim uticajem etnografa i folkloriste Simeona Floree Marijana. Pamfile je bio urednik magazina Jon Krenge i Miron Kostin, a oba su izlazila u opštini Barlad. On je takođe podržavao magazin Freamătul koji je prvobitno izlazio u Tekučiju, ali se potom preselio u Barlad. Napisao je nekoliko etnografskih studija i doprineo magazinima Şezătoarea, Analele Academiei Române, Convorbiri Literare, Floarea darurilor, Însemnări literare, Lamura, Viața Românească, Viaţa literară şi artistică i Lumina poporului. Zajedno sa Đorđem Tutoveanuom i Tomom Kirikucom, Pamfile je bio jedan od osnivača književnog društva Academia Bârlădeană.
Preminuo je 21. oktobra 1921. godine u Kišinjevu (danas u Moldaviji).[2]
Bibliografija uredi
- Jocuri de copii (3 volumes), Bucureşti, 1906–1909
- Cartea pentru tineret de la sate Bucureşti, 1907 (with Mihai Lupescu and L. Mrejeriu
- Povestire pe scurt despre neamul românesc - Bârlad, 1907
- Cimilituri româneşti - Bucureşti, 1908
- Craiul vremurilor (stories) - Vălenii de Munte, 1909
- Feţi frumoşi de odinioară (stories) - Bucureşti, 1910
- Industria casnică la Români. Trecutul şi starea ei de astăzi - Bucureşti, 1910[3]
- Sărbătorile de vară la români - Bucureşti, 1910
- Boli şi leacuri la oameni, vite şi păsări - Bucureşti, 1911
- Firişoare de aur (stories and legends) - Bucureşti, 1911
- Sfârşitul lumii după credinţele poporului român - Bârlad, 1911
- Culegere de colinde, cîntece de stea, vicleime, sorcove şi pluguşoare, întocmite pentru folosul tineretului ce urează la Crăciun şi Anul Nou - Bucureşti, 1912
- Culegere de ghicitori româneşti (cimilituri) - Bucureşti, 1912
- Agricoltura la români - Bucureşti, 1913
- Cântece de ţară - Bucureşti, 1913
- Povestea lumii de demult - Bucureşti, 1913
- Cromatica poporului român (with Mihai Lupescuo], in collaborazione con M. Lupescu) - Bucureşti, 1914
- Diavolul învrăjbitor al lumii - Bucureşti, 1914
- Însemnări cu privire la moşia, satul şi biserica de la Strîmba din comuna Puieşti, judeţul Tutova (with V. C. Nicolau) - Bîrlad, 1914)
- Sărbătorile de toamnă şi postul Crăciunului - Bucureşti, 1914
- Sărbătorile la români. Crăciunul - Bucureşti, 1914
- Un tăciune şi-un cărbune. (stories) - Bucureşti, 1914
- Dragostea în datina tineretului român
- Pământul după credinţele poporului Român.
- Văzduhul după credinţele poporului Român (with Antoaneta Olteanu)
- Cerul şi podoabele lui, după credinţele poporului Român (with Antoaneta Olteanu)
- Mitologie românească
Reference uredi
- ^ Pagina Tudor Pamfile Arhivirano na sajtu Wayback Machine (4. март 2016) pe situl Bibliotecii Județene „V.A. Urechia”, Galați. Pagină accesată pe 5 februarie 2013.
- ^ „Università de Firenze - Tudor Pamfile”. Архивирано из оригинала 15. 02. 2012. г. Приступљено 28. 05. 2019.
- ^ Gheorghe Samoilă, Jacob de Neuschotz 1819 - 1888. Viața și faptele în texte și documente, Editura Stef, Iași. 2010. ISBN 978-606-575-023-4. str. 195-199.
Spoljašnje veze uredi
